În acest articol, vom analiza în profunzime performanțele fiecărui material în condiții exterioare și te vom ajuta să iei decizia ideală pentru inchidere terase, copertine, pergole sau fațade vitrate.

1. Rezistența la intemperii și degradare UV

Atât plexiglasul, cât și policarbonatul sunt prevăzute cu aditivi de protecție UV, însă comportamentul lor în timp diferă semnificativ:

• plexiglas

• beneficiază de stabilitate UV nativă, fără îngălbenire pentru 20–30 de ani

• rezistă la fluctuații termice, menținând transparența și rezistența mecanică

• nu necesită în mod obișnuit straturi suplimentare de protecție

• policarbonat

• are adesea un strat protector UV aplicat pe una sau două fețe

• riscă îngălbenirea sau apariția microfisurilor dacă stratul UV nu este aplicat corect

• se dilată mai mult decât acrilul sub variații de temperatură, necesitând rosturi de montaj adecvate

Concluzie parțială: pentru proiecte unde expunerea la soare este intensă, plexiglasul oferă garanția unei durate lungi de viață și a transparenței constante.

2. Rezistența la impact și sarcini mecanice

În spațiile exterioare, panourile pot fi supuse la vânt puternic, pietre aruncate din jurul terenurilor de joacă sau mici incidente mecanice.

Iată cum se descurcă fiecare material:

• plexiglasul

• are o rezistență la impact de aproximativ 10 ori mai mare decât a sticlei

• poate crăpa sub lovituri puternice, în special la temperaturi scăzute

• are rigiditate mare, ceea ce permite tăierea precisă, dar poate duce la fragilizare la colțuri

• policarbonatul

• are o rezistență la impact de până la 250 de ori mai mare decât sticla

• are elasticitate ridicată, amortizează bine șocurile puternice

• este excelent pentru zone cu risc de vandalism, terenuri de sport sau spații publice

Concluzie parțială: dacă proiectul implică zone cu trafic intens sau posibilitate de impact accidental, policarbonatul este varianta mai sigură și mai rezistentă pe termen lung.

3. Izolație termică și confort interior

Panourile transparente nu doar protejează de intemperii, ci și contribuie la confortul termic al spațiului de dedesubt:

• plexiglasul

• are o transmitere termică apropiată de cea a sticlei, ceea ce înseamnă că poate permite pierderi de căldură iarna

• nu oferă camere de aer pentru izolație, fiind un material monolitic

• policarbonatul celular

• are o structură cu camere de aer care reduce transferul de căldură

• contribuie la menținerea unei temperaturi interioare stabile

este ideal pentru sere, pergole sau spații de relaxare în sezonul rece

Concluzie parțială: pentru izolarea termică și economii la încălzire/răcire, varianta celulară de policarbonat este alegerea cea mai bună.

4. Finisaje și întreținere

Aspectul vizual și nevoile de întreținere pot influența decisiv alegerea finală:

• plexiglasul

• are o claritate superioară fără nicio tentă de culoare

• are o suprafață lucioasă care se potrivește perfect designurilor moderne

• se poate zgâria mai ușor; necesită ștergere cu soluții blânde și materiale moi

• policarbonatul

• are o translucență ușor difuză, ideală pentru lumina ambientală uniformă

• are o suprafață mai rezistentă la zgârieturi minore

• curățarea este similară cu cea a acrilului, dar întreținerea straturilor UV poate necesita verificări periodice

Concluzie parțială: dacă un design premium și transparența absolută sunt prioritare, plexiglasul este cea mai bună alegere. Pentru un aspect mai calm, mai difuz și mai puțin pretentios la întreținere, policarbonatul este preferabil.

5. Montaj și flexibilitate de proiectare

Instalarea corectă joacă un rol major în durabilitatea oricărui material:

• plexiglasul

• are o rigiditate mare, este recomandat pentru cadre fixe și montaj pe structură solidă

• necesită rosturi cu distanțieri corespunzători pentru dilatare minimă

• este termoformabil la temperaturi ridicate, dar cu riscuri de crăpare dacă este suprasolicitat

• policarbonatul

• are o flexibilitate excelentă, se curbează la rece fără fisuri

• are o toleranță mare la dilatare termică, necesitând însă montaj cu șine și garnituri speciale

• este potrivit pentru acoperișuri arcuite, copertine și tuneluri

Concluzie parțială: pentru proiecte cu geometrii complexe sau suprafețe curbe, policarbonatul oferă libertate de design și montaj mai simplu.

6. Costuri și raport calitate-preț

Bugetul este adesea factorul decisiv în alegerea materialului:

• plexiglasul

• are un preț mai ridicat pe metru pătrat, în special la grosimi mari

• este investiție justificată prin durabilitate UV și claritate pe termen lung

• policarbonatul

• varianta celulară este cel mai accesibil material pentru suprafețe mari

• policarbonatul compact costă mai mult, apropiat de plexiglas, dar oferă rezistență superioară

Concluzie parțială: dacă bugetul este strict și suprafețele sunt extinse, policarbonatul celular reprezintă cea mai eficientă soluție.