Un plan de evacuare în caz de incendiu trebuie să răspundă la patru întrebări: pe unde iese fiecare persoană, ce rută de rezervă există, cine ajută membrii vulnerabili ai familiei și unde se întâlnește toată lumea afară. Desenează locuința, verifică fizic ușile și ferestrele care pot servi drept ieșiri, eliberează traseele și exersează planul cu toți cei care locuiesc în casă.
Planul nu este o schiță păstrată într-un sertar. Trebuie testat fără fum, foc, coborâri improvizate de la înălțime sau alte manevre periculoase. Într-un incendiu real, prioritatea este ieșirea și apelarea numărului 112 dintr-un loc sigur, nu salvarea bunurilor și nici întoarcerea în clădire.
Răspuns rapid: ce trebuie să conțină planul
| Element | Ce notezi sau verifici |
|---|---|
| Schița locuinței | fiecare nivel, camerele, ușile, ferestrele, holurile și scările |
| Ieșirea principală | traseul cel mai scurt spre exterior ori spre casa scării |
| Varianta de rezervă | o a doua cale posibilă, numai dacă poate fi folosită fără risc |
| Persoane care au nevoie de ajutor | copii mici, vârstnici, persoane cu dizabilități sau mobilitate redusă |
| Locul de întâlnire | un punct exterior clar, la distanță de clădire și accesibil echipajelor |
| Apelul la 112 | cine sună după ce a ieșit și ce adresă comunică |
| Regula de bază | nimeni nu se întoarce în locuință după obiecte sau animale |
U.S. Fire Administration recomandă desenarea tuturor ușilor și ferestrelor, identificarea a două variante de ieșire din fiecare cameră, alegerea unui punct de întâlnire în exterior și exersarea planului cu întreaga familie. Instituția avertizează că, după declanșarea alarmei de fum, timpul disponibil pentru evacuare poate fi mai mic de două minute.
Desenează locuința așa cum este, nu cum ai vrea să fie
Folosește o foaie pentru fiecare nivel. Nu ai nevoie de un plan cadastral și nici de cote precise. Desenează camerele, holurile, casa scării, ușile și ferestrele suficient de clar încât un copil mai mare ori un musafir să poată înțelege traseul.
Parcurge apoi fiecare rută. O ușă desenată ca ieșire nu ajută dacă este încuiată cu o cheie pe care nimeni nu o găsește, iar o fereastră nu este o variantă reală dacă se deschide greu, are gratii fixe ori dă la o înălțime de la care nu se poate coborî în siguranță.
Pe schiță, marchează:
- ieșirea folosită de obicei;
- o variantă de rezervă, acolo unde există una sigură;
- zonele în care se află detectoarele de fum;
- scările și ușile comune ale blocului;
- locul exterior în care se adună familia;
- camera unei persoane care poate avea nevoie de ajutor.
Nu transforma balconul ori fereastra într-o „rută” bazată pe o frânghie, o scară improvizată sau o coborâre neexersată. Pentru o locuință la etaj, o soluție de evacuare suplimentară trebuie evaluată și instalată conform clădirii și instrucțiunilor unui specialist, nu inventată în timpul urgenței.
Verifică traseul cu luminile stinse
Fumul reduce vizibilitatea, iar o pană de curent poate lăsa holul întunecat. Fă o parcurgere controlată cu luminile stinse, dar fără să legi ochii participanților și fără să folosești fum artificial. Verifică dacă traseul are pantofi, cutii, cabluri, biciclete, mobilier ori uși care se blochează.
Cheile necesare pentru ieșire trebuie să stea într-un loc cunoscut și accesibil, iar ocupanții capabili să evacueze singuri trebuie să știe cum se deschid ușa de la intrare, poarta, interfonul și orice grilaj autorizat. O măsură folosită pentru siguranța copiilor nu trebuie să blocheze evacuarea; verifică cerințele ușii și cere o soluție potrivită dacă actuala încuietoare întârzie ieșirea. Nu bloca ușile de evacuare cu obiecte depozitate „temporar”.
Într-un bloc, mergi pe traseul până la scara de evacuare și ieșirea din clădire. Nu depozita lucruri pe casa scării și nu presupune că liftul va funcționa. Recomandarea U.S. Fire Administration pentru clădirile cu mai multe niveluri este folosirea scărilor, nu a liftului, dacă autoritățile nu dau alte instrucțiuni.
Alege un loc de întâlnire care nu creează alt pericol
Locul de întâlnire trebuie să fie ușor de recunoscut: un stâlp, o poartă vecină, un colț al parcării sau alt reper aflat la distanță de fum, fațadă și accesul autospecialelor. Nu alege trotuarul chiar în fața intrării dacă acolo vor opri pompierii.
La punctul stabilit se face numărătoarea. O singură persoană îi spune operatorului 112 dacă cineva lipsește și în ce cameră ar putea fi. Pompierii au echipament și pregătire pentru căutare; un membru al familiei care reintră poate deveni o a doua victimă.
Copiii trebuie să știe că merg direct la punctul de întâlnire și rămân acolo. Nu le da sarcina de a recupera telefonul, animalul de companie sau documentele.
Stabilește cine ajută fiecare persoană
Un plan făcut numai pentru adulți mobili nu acoperă o familie cu bebeluș, o persoană care folosește un cadru, cineva care nu aude alarma ori un membru care ia medicamente ce îl fac să doarmă profund.
Pentru fiecare persoană care are nevoie de sprijin, desemnează un adult principal și o rezervă. Verifică dacă traseul permite trecerea cu bastonul, cadrul sau scaunul rulant. Ochelarii, aparatul auditiv și telefonul pot sta noaptea într-un loc constant, ușor de luat, fără ca evacuarea să fie întârziată pentru căutarea lor.
U.S. Fire Administration recomandă ca planul să fie adaptat mobilității și modului în care fiecare persoană percepe alarma. Pentru cineva cu deficiență de auz, discută cu un furnizor specializat despre dispozitive compatibile cu semnal luminos ori vibrator; alegerea și montajul trebuie făcute după instrucțiunile produsului.
Include animalele în organizarea de zi cu zi, de exemplu prin păstrarea lesei sau transportorului într-un loc cunoscut. În timpul incendiului, nu amâna ieșirea și nu reintra dacă animalul nu poate fi luat imediat. Spune pompierilor unde a fost văzut ultima dată.
Detectorul de fum pornește planul
Un plan bun începe cu avertizarea timpurie. IGSU desfășoară campania „Detector pentru viață”, iar ISU Giurgiu explică rolul detectoarelor: senzorii semnalează prezența fumului sau a gazului prin alarme sonore și, în funcție de model, luminoase.
Montează și testează detectoarele exact după instrucțiunile producătorului și cerințele aplicabile clădirii. Nu scoate bateria pentru că apar alarme nedorite la gătit; verifică amplasarea și folosește funcția de silențiere dacă modelul o are. Un detector de fum, unul de monoxid de carbon și unul de gaz nu sunt același aparat și nu se montează automat în același loc.
Un stingător poate ajuta numai la un început de incendiu, dacă persoana știe să îl folosească, are ieșirea în spate și poate interveni fără să se expună. Pentru controlul periodic, vezi și ghidul despre verificarea stingătorului din casă. Evacuarea nu trebuie amânată pentru a căuta sau utiliza un stingător.
Cum exersezi fără să pui familia în pericol
U.S. Fire Administration recomandă exersarea planului de cel puțin două ori pe an. Alege un moment în care toată lumea este anunțată, apoi pornește exercițiul prin butonul de test al detectorului, dacă manualul aparatului permite. Cronometrul este util doar pentru a observa blocajele, nu pentru a transforma exercițiul într-o competiție.
La primul exercițiu:
- fiecare persoană pornește din camera în care doarme;
- se deplasează pe traseul principal, fără alergare;
- un adult verifică dacă ușile și ferestrele prevăzute se deschid normal;
- toată lumea ajunge la punctul exterior stabilit;
- familia face numărătoarea și discută ce a încetinit ieșirea.
Exersează separat ruta de rezervă numai dacă este sigură la nivelul solului sau face parte din evacuarea normală a clădirii. Nu coborî copii pe geam, nu folosi scări portabile la etaj și nu închide o persoană într-o cameră pentru a simula blocarea ieșirii.
Repetă exercițiul după mutarea mobilierului, schimbarea yalei, apariția unui nou membru al familiei ori modificarea mobilității cuiva. Arată planul și unei bone, unei rude care rămâne peste noapte sau altui îngrijitor.
Ce faci dacă incendiul este real
Dacă alarma sună ori vezi fum sau flăcări, avertizează-i pe ceilalți și ieși pe ruta sigură. Închide ușile în urma ta numai dacă poți face acest lucru fără întârziere și fără să te apropii de foc. La bloc, folosește scara practicabilă și respectă instrucțiunile pompierilor sau ale personalului clădirii.
Sună la 112 după ce ai ajuns într-un loc sigur. Comunică adresa completă, etajul, apartamentul, ce arde dacă știi fără să investighezi și dacă lipsesc persoane. Nu închide până când operatorul nu îți spune.
Dacă fumul sau focul blochează evacuarea, nu intra pe traseul periculos. Închide ușa dintre tine și incendiu, apelează 112, spune exact unde te afli și semnalizează la fereastră. Urmează instrucțiunile operatorului și ale pompierilor. Nu sări de la înălțime și nu încerca să treci prin fum dens ca să ajungi la o ieșire pe care nu o mai vezi.
Greșeli care fac planul inutil
- Ai o singură rută pe hârtie. Un incendiu poate bloca exact ușa folosită zilnic.
- Consideri orice fereastră o ieșire. Înălțimea, gratiile, plasa și mecanismul de deschidere pot face ruta impracticabilă.
- Punctul de întâlnire este chiar lângă intrare. Familia poate bloca accesul echipajelor sau rămâne în fum.
- Nimeni nu știe cine ajută copilul. Doi adulți pot merge spre aceeași cameră, iar alta rămâne neverificată.
- Planul depinde de lift. Alimentarea ori funcționarea liftului nu poate fi presupusă în incendiu.
- Cheile sunt ascunse prea bine. O ieșire încuiată devine obstacol când fiecare secundă contează.
- Exercițiul include manevre riscante. Scările improvizate și coborârile de la etaj nu se testează fără soluții proiectate pentru clădire.
- Cineva se întoarce după bunuri. Odată ajuns afară, rămâi afară și oferă informații echipajelor.
Când revizuiești planul
| Moment | Ce verifici |
|---|---|
| De două ori pe an | exercițiul complet și traseele din fiecare cameră |
| Lunar sau conform manualului | testul detectorului și starea lui |
| După mutarea mobilierului | holurile, ușile și accesul la ferestre |
| După schimbarea yalei | accesul rapid la cheia necesară ieșirii |
| După o renovare | rutele, poziția ușilor și funcționarea detectoarelor |
| Când se schimbă familia | persoanele desemnate să ajute și datele de contact |
Întrebări frecvente
Este obligatoriu să am două ieșiri din fiecare cameră?
Recomandarea de planificare este să identifici două variante, dar configurația locuinței poate să nu ofere două ieșiri utilizabile. Nu improviza o coborâre periculoasă. Notează ruta posibilă, păstreaz-o liberă și stabilește ce faci dacă aceasta este blocată: închizi ușa, suni la 112, comunici camera și semnalizezi la fereastră.
Unde țin planul de evacuare?
Păstrează o copie la vedere într-o zonă comună și explică planul tuturor locatarilor. O fotografie pe telefon poate fi utilă la revizuire, dar nu trebuie să fie singura copie și nici condiția pentru a ști pe unde ieși.
Copiii trebuie să știe să sune la 112?
Da, dacă au vârsta și capacitatea de a înțelege. Învață-i să spună adresa și ce s-a întâmplat, fără apeluri de probă la 112. Într-un incendiu, sarcina lor principală rămâne ieșirea și deplasarea la punctul de întâlnire.
Pot exersa noaptea?
Poți face o parcurgere controlată în condiții de lumină redusă după ce familia cunoaște traseul. Nu speria copiii, nu bloca ieșirile și nu folosi fum, foc ori obstacole create special. Scopul este să găsești probleme reale, nu să reproduci pericolul.
Ce informații spun la 112?
Spune adresa completă, inclusiv localitatea, strada, numărul, blocul, scara, etajul și apartamentul unde este cazul. Precizează că este incendiu, dacă există persoane rămase în interior și locul în care au fost văzute. Răspunde întrebărilor operatorului și nu te întoarce în clădire pentru a verifica.
Începe planul din dormitoare, pentru că acolo o alarmă trebuie auzită în timpul somnului. Desenează rutele, mută obstacolele și stabilește punctul de întâlnire în aceeași zi; exercițiul arată apoi dacă planul poate fi urmat de oamenii care chiar locuiesc în casă.
